În perioada 25-30 octombrie 2008, un grup de trei biologi din Germania (doi studenţi îndrumaţi de profesorul lor, Dl. Rainer Bartel, sosiţi prin intermediul programelor de cercetare NABU – Naturschutzbund Deutschland) au studiat starea ecotonului de pădure-pajişte în Rezervaţia Breite.

Relevanţa studiului:

Pajiştea cu stejari seculari de pe Platoul Breite s-a format în cursul secolelor ca rezultat al unui management contiuu: pădurea existentă a fost rărită menţinându-se câţiva stejari dispuşi răzleţ pe întregul platou. Managementul aplicat de-a lungul secolelor a împiedicat reîmpădurirea platoului deschis, permiţând folosirea acestuia pentru păşunat.

În ultimul secol, Platoul Breite a suferit multe modificări. Printre acestea se numără sistarea păşunatului şi schimbarea desţinatiei folosirii platoului. Aceste schimbări au rezultat în pornirea succesiunii spre pădure. Astfel, de-a lungul marginii platoului, se poate observa “invazia” de carpen, care pe alocuri atinge înălţimi de 2-4 m. Această invazie nu este benefică stejarilor seculari; odată înconjuraţi, aceştia sunt treptat “sufocaţi” de cărpenişul tânăr, ceea ce conduce la moartea stejarilor, monumente ale naturii.

Invazia de carpen de pe Platou este o problemă tratată în Planul de Management al Rezervaţiei. Carpenul trebuie înlăturat, în special în zonele unde periclitează stejarii. Totusi, înlăturarea carpenului poate afecta local anumite specii de animale, pentru care cărpenişul reprezintă habitat, de aceea această masură de management trebuie realizată controlat.

Studiul sistematic al invaziei de carpen a început în perioada sus amintită şi s-a efectuat în vederea cunoaşterii stării actuale a ecotonului dintre pajişte şi pădure pe Platoul Breite.
Echipa din Germania a stabilit împreună cu echipa de biologi ai Fundaţiei MET obiectivele şi metodologia acestui studiu.

Studiul a constat în:

• Descrierea amănunţită a structurii vegetaţiei în zona de margine dintre platoul deschis şi pădure. Au fost selectate cu metoda semirandomizată 20 de suprafeţe de prelevare, în fiecare luându-se câte 5 cvadrate de 1m2. În fiecare din aceste suprafeţe de probă au fost număraţi arborii şi arbuştii, au fost determinate speciile, s-a măsurat grosimea şi înălţimea lor. De asemenea, s-a descris tipul de vegetaţie din interiorul cvadratelor şi în jurul acestora, şi s-au numărat stejarii maturi într-o rază de 10 m.
• Prelevarea unor mostre pentru a analiza calitatea solului (conţinut de apă şi alte proprietăţi fizice şi chimice).

Toate punctele de studiu au fost localizate cu ajutorul GPS ului şi vor fi reprezentate pe o hartă.
Acest studiu ne va ajuta sa întelegem mai bine care sunt factorii care avantajează invazia de carpen şi să obţinem date privind efectul invaziei de carpen asupra stejarilor tineri şi bătrâni.