În urma inventarierii anuale a habitatelor acvatice de pe Breite s-a constatat că numărul acestora a scăzut considerabil faţă de anii trecuţi. Astfel la sfârşitul lunii martie am numărat 47 de habitate acvatice, în timp ce în anul 2006 după topirea zăpezii, numărul lor depăşise 103, iar în anii precedenţi (2004 şi 2005) la început de primăvară erau cel puţin 90.

În mod special am constatat o reducere drastică a numărului de habitate în cursul lunii martie. Astfel, la data de 5 şi 6 aprilie am numărat 16 habitate acvatice şi ne aşteptăm la secarea a încă 4-5 în cursul săptămânilor următoare, în cazul în care precipitaţiile vor lipsi.

Este vorba de o simplă variaţie a climei de la an la an sau de o primă manifestare a schimbărilor climatice globale? Doar monitorizarea pe termen lung a acestor habitate va putea răspunde la această întrebare.

Umiditatea şi bălţile temporare de pe platoul Breite au rol vital în menţinerea multor specii de plante şi animale protejate. Astfel, unele specii de plante cum ar fi "răculeţul" (Polygonum bistorta), sângele voinicului (Sanguisorba officinalis) precum şi specii de orhidee actualmente trăiesc doar în cele mai umede zone de pe platou. Cele opt specii de amfibieni vor fi afectate cel mai grav deoarece au nevoie de apă pentru completarea ciclului lor de viaţă: pontele şi larvele amfibienilor sunt obligatoriu acvatice. Primele specii de amfibieni care vor dispărea de pe platou în cazul în care seceta va persista şi în anii viitori sunt: tritonul cu creastă, broasca râioasă brună, broasca săpătoare brună şi brotăcelul (toate sunt specii protejate).

Concluziile cercetărilor recente efectuate pe platou sugerează că apa este un element vital şi pentru stejarii multiseculari.

Semnalările acestui an ne avertizează că rezultatele unor măsuri de management din viitor ar putea fi compromise de variaţiile climatice extreme. Ţinând cont de acestea accentuăm urgenţa intervenţiilor care vizează menţinerea apei pe platou.

Biolog Tibor Hartel
Colegiul Naţional Mircea Eliade